Vrei, puiule, ovăz?

the_last_vegan_supper_1996085O zi obişnuită în parc. Copilul îmi cere biscuiţi. Analizez de-a stânga şi de-a dreapta partenerii lui de joacă. Sunt aceiaşi ca-n fiecare zi, cu aceleaşi mame care îmi povestesc obsesiv, cotcodăcind precum găinile în faţa unui munte de grăunţe, despre obiceiurile lor alimentare. Nu neapărat ale lor, cât despre cele impuse copiilor. „A mea nu vrea să mănânce carne! I-am cumpărat special un curcan de ţară şi nici nu s-a atins de el! Nu-i dau nici lapte de vacă, nu-i plac nici ouăle…” aducea una din ele asupra audienţei lumina strălucitoare a cunoaşterii principiilor alimentare sănătoase. Discuţia a continuat până într-acolo încât am dedus că fetiţa de un an şi jumătate se hrăneşte doar cu seminţe şi paie. Şi asta pentru că aşa vrea ea, desigur. Printre altele, aflu că niciun gram de zahăr nu este permis. Deci cum să scot la iveală biscuiţii ceruţi de băiatul meu, fără să stârnesc pofte şi altor copii? Mă întreb asta cu voce tare, iar mamele sar degrabă să mă liniştească şi să mă judece totodată: „Dă-i liniştită! Copila mea ştie că n-are voie! Iar dacă nu ştie, trebuie să înveţe!” Îi dau băiatului meu un biscuite în mână iar el stă puţin pe gânduri dacă să muşte sau nu din el. Nu apucă să cugete prea mult, că fetiţa lăudată de mamă pare să fi uitat ce are şi ce n-are voie. Într-o fracţiune de secundă se repede precum un prădător asupra biscuitelui mult dorit, i-l ia băiatului din mână şi-l îndeasă pe tot în gură, începând să mestece hulpav, fără suflare. Mama sare ca arsă, ca şi cum de asta îi depindea viaţa, şi descleştează, folosind doar două degete, maxilarul copilei, pentru a-i extrage alimentul nepermis. Reuşeşte să recupereze jumătate, pe care mi-l returnează victorioasă, amestecat cu salivă. Îmi feresc mâna, neinteresată de redobândirea resturilor. Victorie! Fetiţa a rămas totuşi cu jumătate de pradă, pe care o plescăie satisfăcută. Urmăresc spectacolul cu indulgenţă şi curiozitate. Sunt perfect conştientă că am gura deschisă de uimire, dar că din ea nu iese niciun sunet. Cu preţul unui efort herculean o închid, ca să nu intre musca.

E la modă să fii vegetarian sau vegan şi să-i obligi şi pe alţii să fie. Să te declari satisfăcut cu buruieni, grăunţe şi fructe şi să chiui de plăcere la gândul seminţelor de cânepă. N-am nimic împotriva veganilor paşnici, atâta vreme cât ar sta liniştiţi şi n-ar face atâta caz de ierburile pe care le rumegă. Bieţii copii n-au nici dreptul de a alege ceea ce mănâncă, din alimentele demonstrat ştiinţific că sunt absolut necesare unei dezvoltări normale, şi nici dreptul la replică atunci când părinţii susţin, în numele lor, că „asta vrea puiul meu să mănânce”. Să mănânce fiecare ce vrea, dar fără să mă convingă şi pe mine că NUMAI aşa e bine. Că doar nici eu nu încerc să-i conving să mănânce carne.

Fără intenţia de a mă alinia la tendinţele bio ale gospodinelor din parc, declar odată că mai fac şi eu ocazional biscuiţi. Întrebările la promoţie, cu sfat necerut inclus, încep să curgă avalanşă:
– Cu zahăr brun sau cu zahăr alb?
– Alb sau brun. Depinde ce am în casă.
– Aaaalb?? Ar trebui să foloseşti NUMAI brun. (Şi dacă folosesc odată alb, ce se întâmplă?! Îmi scade speranţa de viaţă?!)
Şi, pentru că trebuie profitat de lucrurile cu adevărat bune, repetă apăsat:
– Da, numai brun!
Şi continuă:
– Dar spune-mi, foloseşti lapte de vacă sau lapte de soia? Că eu pun NUMAI de soia. Fetei mele aşa îi plac! etc.

Le-am lăsat să se întreacă în păreri şi le-am luat exact aşa cum erau: drept tentative nereuşite de a-mi demonstra că sunt complet neiniţiată în arta gătitului conform standardelor care lor le asigură tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.

Una din autoarele principiilor sănătoase de viaţă propovăduite cu orice ocazie, oricărui omnivor de rând, pogoară într-o zi duhul nutriţiei asupra noastră şi ne povesteşte că ea nu consumă „carbohidraNţi”. Quod erat demonstrandum.

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Vrei, puiule, ovăz?&8221;

  1. Pingback: Ce faci când copilul refuză cărniţa la masă? | Doar Un Scutec Să-ți Mai Pun

  2. Pingback: Ce faci când copilul refuză cărniţa la masă? | Doar un scutec să-ţi mai pun

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s